Comportamente de risc la adolescenți. Cu Bogdana Păcurari (S. 3, Ep. 2)
Comportamentele de risc la adolescenți și tineri apar, conform studiilor de specialitate la aproximativ 18% dintre aceștia si din păcate frecvența acestor comportamente este în creștere alarmantă și la vârste din ce în ce mai mici. În ultimii 10 ani comportamentele de risc au crescut în medie cu 22%. Cea mai mare creștere s-a observat în rândul băieților cu vârsta între 10 și 14 ani, o creștere cu peste 80% față de anii anteriori, și cu 68% în rândul fetelor cu vârsta între 13 și 16 ani. Alte studii vorbesc de o creștere surprinzătoare a acestor comportamente în special în rândul adolescenților din familii care au acces la resurse, cu un statut socio-economic privilegiat.
De ce apar aceste comportamente? Sunt o mulțime de aspecte care conduc la dezvoltarea lor, de la evenimente negative de viață, resursele lor personale și provocările de sănătate mintală ca anxietatea sau depresia, relația cu părinții, până la expunerea frecventă la școală, acasă sau în mediul online la comportamentele de risc ale celorlalți.
Cu toată această cunoaștere legată de factorii care conduc la comportamente de risc în rândul adolescenților și adulților tineri, există puține rezultate care să confirme eficiența unor intervenții specifice care să le reducă apariția. Ceea ce ne arată cât de importantă este prevenția, investiția în bunăstarea emoțională a copiilor și a viitorilor adolescenți prin dezvoltarea competențelor emoționale precum reziliența, creșterea confortului cu disconfortul emoțional, gestionarea emoțiilor fără evitarea sau negarea lor.
Invitata acestui episod este Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu la Mind Education
Studii menționate:
Cottrell DJ, Wright-Hughes A, Collinson M, Boston P, Eisler I, et al. (2018). Effectiveness of systemic family therapy versus treatment as usual for young people after self-harm: a pragmatic, phase 3, multicentre, randomised controlled trial. Lancet Psychiatry.5(3):203-216. doi: 10.1016/S2215-0366(18)30058-0.
Abdelraheem M, McAloon J, Shand F. (2019). Mediating and moderating variables in the prediction of self-harm in young people: A systematic review of prospective longitudinal studies. J Affect Disord.;246:14-28. doi: 10.1016/j.jad.2018.12.004.
Sara G, Wu J, Uesi J, Jong N, Perkes I, et al. (2022). Growth in emergency department self-harm or suicidal ideation presentations in young people: Comparing trends before and since the COVID-19 first wave in New South Wales, Australia. Aust N Z J Psychiatry. doi: 10.1177/00048674221082518.
Music: Matei Sax. Fall (Official Audio)